Cărți pentru nevoile războiului și a păcii

De la începutul războiului am trimis în Ucraina mai multe cărți. "Am trimis" e un fel de a spune, de regulă, venea cineva din ucrainenii de ocazie, stabiliți sau în tranzit prin Chișinău și ridicau comanda de la anticariat, urmând s-o transmită mai departe destinatarului final. Îmi amintesc (mă ajută cu asta și registrul de evidență al comenzilor), pe 9 aprilie 2023, o doamnă s-a apropiat de geamul librăriei să ridice cărțile comandate (pentru cei grăbiți e o opțiune comodă de a lua cartea rezervată la "ghișeu" fără a accede în librărie), două tomuri mari Машиностроение - Inginerie mecanică, ediție sovietică din 1947. Deși ploua destul de tare, am reușit să schimbăm câteva vorbe la fereastră - ea cu umbrela sub ploaie, eu în interiorul librăriei. Mi-a spus că e din Ucraina, iar cărțile sunt pentru fiul ei ofițer ZSU. Deja pricepusem, că achiziția nu urmărește un imperativ bibliofil, că e mai de grabă pentru nevoile războiului și i-am declarat fără a mă codi că donez cărțile pentru armata ucraineană. La care doamna a ripostat, mi-a spus că nu primește și că regretă că mi-a zis de unde vine. Până la urmă, după un scurt meci de argumente, tot ea a găsit soluția acceptabilă - îmi achită și ia un al treilea volum din aceeași serie, unul în afara comenzii făcute, iar primele două și-le îngăduie drept gratuitate. Azi a mai venit o comandă de la ucraineni, de la Natalia din Kyiv, oarecum surprinzătoare. Natalia și-a dorit o cărțulie scoasă în 1984 de editura Știința și de Grădina Botanică din Chișinău - Пионы - Bujori de Adela Dumitrașcu.A specificat în comandă: я хочу перекласти цю книгу на свою мову, бо знання там цінні (vreau să traduc această carte pentru că cunoștințele de acolo sunt valoroase).Дякую за підтримку!Слава Україні! Am răspuns: Героям Навічно Слава!Dacă n-ai eroi, cum să te bucuri de flori?

Borne sentimentale în Bavaria

În Bavaria am mai multe "borne sentimentale"  - nepotul meu Ciprian e medic și stă împreună cu soția sa în Coburg, în Casa nemților basarabeni din Florianstraße 17 din Stuttgart (https://www.bessarabien.de/ueber-uns/heimathaus.html) am fost primit și am filmat în ajunul Crăciunului '91, la Tübingen l-am vizitat pe faimosul nostru pământean-lingvist Eugeniu Coșeriu, de la München am procurat pentru Agenția Arhivelor un super scaner pentru digitalizarea filmelor și un autoturism pentru un prieten, la Augsburg într-un local am fost "atacați", eu și soția mea, de însuși bucătarul-șef direct la masă pentru că am reclamat mărimea porțiilor, pe care, deși foarte gustoase, nu le mai puteam termina...))Acum mai adăug și Nürnbergul, de unde o pământeancă inimoasă, cititoare-clientă a mesageria.md, mi-a trimis mici atenții, semne de amiciție și ale sărbătorilor ce vin.Prin ricoșeu, trimit și eu mai departe dispoziție și gânduri bune tuturor librarilor, anticarilor, cititorilor și compatrioților noștri oriunde s-ar afla! 

Alegerile parlamentare 2025

Am notat observația de mai jos cu câteva zile înainte de parlamentarele din 28 septembrie, și, iată, încă o rundă "istorică" încheiată, cu încă un set câștigat în fața Rusiei, cu încă o pană de desprindere de trecutul post-sovietic... Și, mai este de lucru, încă pentru câteva generații... "Cum nu dai, dar (surprinzător!) în ciuda brutalității și a jocului agresiv din ultimele trei decenii, în meciul direct "head to head" Rusia versus Moldova, Moldova conduce! Am devenit pentru ruși un adversar de coșmar, acel "bête noire" - „bestie neagră”, de care te poticnești întruna, când și în formă maximă nu poți învinge un adversar. Da, Rusia ne-a creat Transnistria și l-a adus pe Voronin la putere, dar am evitat federalizarea și am răbufnit în revoluția twitter. Da, Rusia i-a miruit pe Dodon și Ceban, ne-a vulnerabilizat cu orice ocazie și a profitat de derapajele noastre - capturarea statului de grupări obscure, „jaful secolului”, haosul politic etc.Dar, am supraviețuit, am rezistat presiunii și ne-am creat o șansă bună de a ne desprinde și mai mult, de a mai scăpa de "grija" moscălească, poate, de a ieși definitiv din sfera de influență a Rusiei...Duminică! Dacă vom fi o (una) echipă!"

Pași pe graniță

Cât de surprins am rămas la prima mea vânătoare alături de tata, pe care într-un sfârșit l-am convins să fiu luat gonaș, atunci când ceata noastră de săteni-vânători s-a pomenit față-n față cu alta, ucrainească, și a izbucnit cearta cu privire la haturi. Gâlceava doar a adăugat culoare primei mele experiențe cinegetice și n-a știrbit deloc din importanța evenimentului, dar m-a făcut să rețin pentru mult timp înainte frenezia cu care oamenii sunt gata să-și apere spațiul vital și hotarele. Foarte curând voi afla că, de fapt, toată istoria lumii e o neîncetată dispută pentru teritorii între bărbați înarmați.

José Saramago pe blog despre Fernando Pessoa

"Dați-mi ochelarii" au fost ultimele cuvinte rostite de Fernando Pessoa înainte de a muri... Aflu despre asta nu din Retorică în fața morții (https://mesageria.md/single/carte/antropologie/retorica-in-fata-mortii-ultimele-cuvinte-ale-oamenilor-celebri) a lui Dorian Furtună, cartea cu un impunător panoramic al ultimelor clipe din viaţa a peste 1300 de personalități, ci din altă carte, avându-l ca autor pe José Saramago. "Pare destul de plauzibil să fi intenționat să se privească în oglindă, ca să vadă cine era acolo până la urmă" - presupune aluziv Saramago cu referire la ultima dorință a enigmaticului lusitan, care s-a remarcat printr-o carieră literară plină de mai multe voci. Considerat de unii drept cel mai reprezentativ poet al secolului XX, Fernando Pessoa, inclasabil, uimește prin puterea de a se depersonaliza, de a simula, a se multiplica, inventând o întreagă familie literară cu peste șaptezeci de nume sau heteronime cu viziuni, stiluri și chiar biografii diferite. După moartrea sa prematură (F.P. a murit la 47 de ani) a fost descoperit faimosul cufăr cu 27.453 de texte în afara celor publicate de el însuși. p.s. amintita carte a lui Saramago (https://mesageria.md/single/carte/beletristic%C4%83/caietul-texte-scrise-pentru-blog-septembrie-2008-martie-2009) e cu texte scrise pentru blog, pagina infinită a internetului, care, aproape sigur, reduce însemnat șansele de a mai descoperi în viitor alte cufere cu niscaiva texte postume...