ALECU DELEU / SEMNE DE CARTE
Cum de reușesc unii să facă atâtea!
Răsfoiesc un volum din 1939 de D. I. Suchianu. E o carte de eseuri pe teme din cele mai variate, care reflectă preocupările și interesele unui tipic intelectual al acelor vremuri. D.I. Suchianu refuză focusarea și specializarea îngustă - e și sociolog, și eseist, jurist, istoric, critic literar și critic de film, etc. E și foarte pitoresc și - în descrierea lui Ionel Teodoreanu - "elegant, sportiv, ruginiu, creț, clipicios, graseindu-și teoriile și paradoxele (cu sorbituri intermitente ca de supă), ... uneori parodiant hazos, alteori frenetic, făcând scenă din locul lui, - ceilalti, în raport cu el, devenind sala, adică spectatori. Asa e Suchianu: un om-spectacol pe care unii il aplaudă, iar altii nu. Profesorul Ibrăileanu îl asculta cu interes".
E și primul, care scrie în română despre film și cinematografie.
A tradus în franceză Miorița, iar în română din Alberto Moravia, Georges Sadoul și alții.
Las în comentariu un link, ca să-l vedeți și auziți pe D. I. Suchianu, azi 2 septembrie e ziua lui. AD
https://www.youtube.com/watch?v=FiB0TGbhWjM...
Un om mai dobă de film decât Anton Dolin e greu să-ți închipui - jurnalist, critic de cinema, redactor-șef al revistei «Искусство кино», blogger și podcaster, membru în diverse jurii și prieten cu mulți realizatori de film celebri - în astă seară la Mediacor cu numeroși fani și cinefili.
Impresie: agreabil, neprotocolar, familiar, și în același timp expert și rafinat.
Bizarerie: un lucru curios, care mi-a dat de gândit și recunosc, că n-am încă explicația - la comunicarea despre relația dintre Literatură și Cinema, practic, au lipsit literații și cineaștii...(?!) AD
Cum l-am lăsat pe Marin Sorescu fără "daruri"...
Niște "Daruri" - pentru Marin Sorescu de la
Al. Chiriac
mart. 1985
Lui Alecu
Sper să nu te supere faptul
că acest exemplar îi era destinat...
vezi cui!
Mai am câteva exemplare scrise
pentru alte somități. Am considerat,
însă, la un moment dat, că destinatarii nu merită: majoritatea,
dădeau superior din cap, fără, cel puțin, un "mulțumesc".
Ție, care, cine știe, îmi vei deveni rudă,
îți fac aceste daruri cu toată dragostea părintească.
Al. Chiriac
23 V 92
N.B. Înainte de a pune placheta în bibliotecă, te rog citește-o!
Al. C.
Placheta dăruită de Alexandru Chiriac stă și acum cuminte în raftul bibliotecii mele.
Autorul ei e mai mult cunoscut ca autor al "Dicționarului Membrii Sfatului Țării 1917-1918", patriot basarabean din Vorniceni (sunt surprins, că nu se regăsește printre cetățenii de onoare ai localității nici după moartea sa), refugiat în 1940 peste Prut, veteran de război, membru al Uniunii Scriitorilor din România, i-a cunoscut personal pe mulți membri ai Sfatului Țării și familiile acestora, om cu un suflet mare și cu daruri multe...
"Îți dărui cupa mea cu buchii sclipitoare;
- învățături țesute-n borangic."
(Daruri 1 din Daruri de Al. Chiriac, 1984)
Odihnească-se în pace! AD