ALECU DELEU / SEMNE DE CARTE
Îndemnat de o cronică de Andrei Pleșu în Dilema Veche despre cartea lui Ion Vianu Între violență și compasiune. Amintirile unui psihiatru, savurez entuziast reflecțiile unei inteligențe dense și de un gust superior. Iată, câteva spicuiri menite să intrige căutătorii de lecturi rafinate:" Limbajul uman este fondator pentru societate și, prin urmare, funciar violent";"Marea teamă a psihiatrului bun este aceea că ar putea întrerupe cursul gândirii celuilalt, împiedicându-l să descopere el singur ceva esențial despre sine ";" ... un psihanalist-Hristos, care primind palma peste obraz, nu ar fi întors și obrazul celălalt, ci ar fi oferit agresorului o interpretare, sensul simbolic al palmei";"Hamlet este un psihiatru bun (în ambele sensuri: bun opus lui rău, și bun, opus lui prost, incapabil)";
" ... psihiatria este o "meserie imposibilă", cum a spus ( la batrânețe!) Freud, alăturând-o altor două activități umane, la fel de imposibile, educația și guvernarea";
AD
(17.12.2019)
Punctez, doar, câteva curiozități în legătură cu "Corabia nebunilor" a lui Brant:
a) este cea mai populară carte în Germania până la Werther-ul lui Goethe
b) opul a suportat șase ediții încă în timpul vieții autorului, a fost rescris și tradus, spune internetul, aproape în toate limbile europene, însă în limba română nu l-am găsit (!), decât această ediție moldovenescă tradusă din rusă de Petru Cărare și prezentată grafic măiestrit de Isai Cârmu
c) unele din cele 112 capitole-ipostaze ale "nebuniilor" din ediția princeps, totuși, nu au trecut de cenzura sovietică - de exemplu, hulitorii ai celor sfinte nu au nimerit printre nebuni în variantele din urss-ul ateist
N-are rost să amintesc, că vasul alegoric al lui Brant n-a naufragiat în cele peste cinci secole de la lansare, și, că Sfântul Grobian, personajul fictiv protector al viciilor umane și al oamenilor grosolani și vulgari, își face bine treaba peste tot - vă puteți convinge singuri citind acestă minunată capodoperă renascentistă. AD
(09.08.2021)
În "La răspântia imperiilor moarte - de la Dunăre la Nistru" găsim un succint panoramic al României anului 1930 sub forma unor, la prima vedere, simple note de călătorie. De fapt, e o atentă și subtilă observare și relatare sintetică ale unui distins intelectual - Lucien Romier - istoric, jurnalist, politician.
Am fost surprins de modernitatea reflecției sale asupra Europei și de conștiența sa asupra construcției europene, din care nu ne vedea lipsind.
Acum aproape o sută de ani Romier, despărțindu-se de Basarabia în acordurile unei orchestre de jazz dintrun han din vechiul port al Chiliei (nu-mi pot închipui asta cu tot dinadinsul - jazz la Chilia!), scria: "Părăsesc cu regret pământul Basarabiei despre care mi se spuseseră atâtea lucruri rele... Am văzut un popor, căruia unii îi reproșează spiritul greoi, dar care mi s-a părut înainte de toate de o factură solidă și de o energie conștiincioasă. S-ar putea ca, într-o bună zi, prin amestecul de rase atât de diverse temperamental, acest popor mai bine instruit, sigur de libertatea și viitorul său, lecuit de tarele sale care provin din mizerie, neîncredere, superstiții, alcoolism, să dea caractere originale și puternice."
Să fi fost acest rămas bun o simplă reverență a unui francez bine educat? AD
(17.10.2021)
Cine cade pradă profețiilor lui Lucian Boia (eu - de fiecare dată, ca și celor ale filosofului politic Vladimir Pastuhov, de altfel), deseori riscă să fie cuprins de disperare în fața nebuloasei viitorului. Boia ne avertizează casandric: "ceea ce probabil că nu reușim să ne imaginăm este tocmai ceea ce se va petrece în realitate". Punct!
Și, când tocmai, să-l credem, având la îndemână azi destule semne, istoricul-vizionar ne administrează milos și un imbold încurajator: "oricât ar fi de nesigur deznodământul, e mai profitabil să fim parte a jocului decât sa rămânem în afara lui".
În scurta-i sinteză despre cum se întâmplă Istoria, în spatele unor enunțuri sobre ale lui Boia, colcăie o mare pasiune pentru misterul ei. Molipsitor!
Lucian Boia, Un joc fără reguli. Despre imprevizibilitatea istorieihttp://mesageria.md/single/carte/istorie/un-joc-fara-reguli-despre-imprevizibilitatea-istoriei
(P.S. chiar dacă s-au "învrednicit" să primescă wildcard-uri și invitații la joc, echipele aliniate în ultimele decenii de RM (și de România) s-au mulțumit să vină la stadion, dar să nu iasă din vestiare...adică, nici așa, nici altminteri...) AD
Această carte a sa Mihail Manoilescu a redactat-o între două arestări (19 decembrie 1945 - 19 decembrie 1948), ultima - fără întoarcere - moare în închisoarea din Sighet în 1950.Pe coperta manuscrisului indicase: "Se va publica numai după moartea mea".Galeria de portrete cuprinzând personalitățile lui M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza, M. Eminescu, P. P. Carp, Al. Averescu, N. Iorga și C. Stere, ar putea fi completată fără a o "șubrezi" cu cea al lui M. Manoilescu, el însuși purtând toate însemnele, pe care le-a catalogat drept constante afective și spirituale ale marilor moldoveni. Trăsătura fundamentală, cea care definește ființa marilor moldoveni după Manoilescu este "dezinteresarea de sine și lipsa instinctului sau a voinței de apărare personală" (!) - "aceștia nu sunt niște oameni care și-au calculat greșit jocul lor personal, ci care au refuzat un astfel de calcul" - subliniază el.
În studiul său Manoilescu vorbește despre o impresionantă unitate de stil a personalităților moldovenești. Printre acele constante comune găsim nemulțumirea timpurie de soarta neamului, lipsa voinței egoiste, independența morală, orgoliul și izolarea, o mare energie spirituală, care se cheltuiește mai mult în domeniul ideilor decât în acela al faptelor, anteviziunea, un surprinzător realism constructiv, inadaptabilitatea, "renunțarea este o virtute moldovenescă", "apusul marilor moldoveni este totdeauna tragic", etc.
La sfărșitul sintezei M. Manoilescu conchide: "Viața oricărui mare moldovean este o dramă corneliană cu un deznodământ shakespearian... Amintirea lor rămâne luminoasă și fecundă".
Și, mai adaugă autocritic: "Poate că n-am fost vrednici de dânșii!" AD
http://mesageria.md/single/carte/istorie/tragica-predestinare-a-geniului-moldovenesc
