Pandemia ne-a bulversat viața în toate aspectele ei. Unii au încremenit de frică și neputință, alții depășindu-le (?) le-au contrapus o "terapie prin creație"... Probabil, acestei terapii îi datorăm și apariția ultimului film al lui Valeriu Jereghi - pandemia.md

 

Nu-i fac aici o cronică (sper, să se ocupe de asta persoane mai indicate, pentru că pelicula merită și oferă mult material pentru o abordare și analiză a discursului audiovizual). Doar, o impresie fugară după o avanpremieră între colegi și prieteni mă duce cu gândul la un jurnal subiectiv, parodic și dramatic pe timp de covid19 cu un panoramic al vieții de-afară și al preocupărilor interioare ale autorului filmului.

 

Și, tare mă tem că pentru tot ce vedem în film n-ar trebui să dăm vina doar pe pandemie...