Prefață de Constantin Dram.
Lucrarea impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc.
«Modul de abordare a răului de către Constantin Ivanov este exemplul fericit al unei cercetări tematice care transcende studiul sursologic și investigația pur literară într-o hermeneutică superioară integratoare. Astfel, dincolo de materia opacă a textului folcloric sau literar se descoperă, insolit, abisalul psihologic, paradigma antropologică, valențele sacrului ori, cu expresia lui Gilbert Durand, „semantismul arhetipal”. Este în acest demers, cu generoase potențialități, o pledoarie pentru o critică a profunzimilor, care refuză lejeritatea impresionismului de circumstanță, dar și rigiditatea discursului abstract-raționalist.» (Andrei Țurcanu)
«Într-o lume tot mai complexă și multipolarizată, mai greu de stăpânit și de înțeles, mitologia, legendele, basmele, literatura sunt un instrument foarte eficace de a pătrunde la nivelul profund al reprezentărilor colective, al schemelor arhetipale ale naturii umane. Imaginarul răului, așa cum constelează acesta în creațiile literare sau artistice, este o temă care depășește cu mult domeniul cercetărilor aplicate și deschide o fereastră către probleme care vizează întreaga noastră societate. Stăpânind instrumentele de analiză ale istoriei religiei, morfologiei basmului, literaturii comparate și cercetării imaginarului, cartea lui Constantin Ivanov capătă o relevanță neașteptată pentru istoria mentalităților.» (Corin Braga)
Constantin Ivanov (n. 1986, Glodeni, R. Moldova) este cercetător la Institutul de Filologie Română „B.P.-Hasdeu” (R. Moldova) și membru al Centrului de cercetare a imaginarului „Phantasma” de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Licențiat în științe umanistice (română-greacă) la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova (2010), a urmat un masterat în domeniul literaturii comparate și antropologiei culturale la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 2021 și-a susținut lucrarea de doctorat în filologie „Expresia răului în literatura română (Ion Creangă, Mircea Eliade, Vasile Vasilace, Savatie Baștovoi etc.)”.
Constantin IVANOV (n. la 16 octombrie 1986, or. Glodeni, Republica Moldova) este doctor în filologie, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu” al Universităţii de Stat din Moldova şi lector la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Moldova. Responsabil de Sectorul de literatură contemporană de la Institutul de Filologie Română „B.P.-Hasdeu” al USM. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Licenţiat în ştiinţe umanistice (română-greacă) la Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova (2010), a urmat un masterat în domeniul literaturii comparate şi antropologie culturală la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar în 2021 şi-a susţinut lucrarea de doctorat în filologie Expresia răului în literatura română (Ion Creangă, Mircea Eliade, Vasile Vasilache, Savatie Baştovoi etc.). În 2022 a publicat la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi monografia Răul. Interpretări literare.
A obţinut premii importante precum: Premiul pentru debut, categoria Carte de critică şi eseu literar, 2022 (ed. a IV-a), organizat de Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău în parteneriat cu Primăria Municipiului Chişinău; Premiul Special al Juriului Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru Cartea de Debut pe anul 2022; Premiul de Debut „Sextil Puşcariu” oferit de Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca.
.s.
