Volumul de față integrează și lucrarea intitulată „Despre ataşaţii militari” redactată de generalul Gârbea în anul 1973 la solicitarea autorităților militare ale timpului. Autorul era conștient că acesta reprezenta primul manual scris vreodată pentru uzul atașaților militari, dar nu și-a făcut nicio iluzie că acesta ar putea fi publicat și nu l-a conceput în acest sens. Deși nepregătit pentru a fi publicat – așa cum autorul menționează –, generalul Gârbea era conștient că aceasta va circula în cadrul Marelui Stat Major și a Ministerului Apărării Naționale, ceea ce i-a impus anumite aprecieri pozitive la adresa regimului de la București, aflat, ce-i drept, încă în etapa sa mai puțin represivă. Lucrarea este puternic impregnată de personalitatea și experiențele autorului, constituindu-se într-o continuare structurată tematic a memorialului, ceea ce ne-a convins să o includem în volumul de față. Redactarea lucrării s-a făcut după un plan înaintat de autoritățile militare, autorul încercând să răspundă la cât mai multe dintre întrebările din chestionar cu excepția celor la care nu putea oferi o opinie documentată. Multe dintre întrebările din acest chestionar cărora generalul le-a răspuns într-un document de mai bine de 100 de file vizau aspecte tehnice precum selecționarea atașaților militari, pregătirea acestora, documentele de numire și rechemare a lor, drepturile bănești, cazarea, mijloacele de transport, cele tehnice, relația dintre ambasador / ministrul plenipotențiar și atașatul militar etc. Alte aspecte analizate au avut în vedere munca informativă a atașatului militar, autorul scriind pagini memorabile cu privire la activitatea de informații, la metodologia lucrului cu informația, la tehnologia modernă a utilizării acesteia etc.
Având pregătire militară și în domeniul dreptului internațional, generalul Titus Gârbea reflectează asupra relației asimetrice dintre o mare putere și un aliat slab. Punând în lumină această relație prin prisma experiențelor sale de legătură militară cu Germania din cel de-al doilea război mondial, Titus Gârbea nu ezită să vorbească chiar de o “imensă apăsare” sau chiar de o „tiranie” pe care marea putere o exercită asupra asociatului său mai mic.
Un interes aparte îl evocă și subcapitolele dedicate activității și legăturii dintre statele majore ale țărilor Micii Înțelegeri, aceste pagini oferind și un imbold istoriografiei pentru un studiu mai amănunțit al acestei teme. În felul acesta manualul elimină parțial și un hiatus al acestui memorial datorat nereușitei încercării de a descoperi rândurile dedicate de memorialist activității sale militare anterioare desemnării sale ca atașat militar în Germania. În acest stadiu al cercetării nu excludem posibilitatea ca acele pagini – deși scrierea lor a fost promisă în memorial – să nu fi fost niciodată scrise.
Considerăm că acest manual dedicat atașaților militari merită cu prisosință să fie cunoscut, iar meditațiile generalului Gârbea izvorâte dintr-o experiență de cinci ani ca atașat militar în multe capitale importante europene, de doi ani ca șef al unor detașamente de legătură cu armata germană și a mai multor experiențe anterioare de legătură în cadrul Micii Înțelegeri evocă un moment important al gândirii românești asupra dreptului, practicii și relațiilor militare internaționale.
Ca și în cazul primelor două volume ale acestui memorial, editorul a respectat în întregime textul manuscrisului cuprins în Memorialul generalului Gârbea (dosarele III E1 - 2093, III E2 - 2094 şi III G – 2095 și 2096). Am menținut, de asemenea, textul notelor de subsol ale autorului, intervenţiile minore vizând doar corectarea tacită a unor trimiteri care nu indicau în mod adecvat sau indicau incomplet sursa folosită şi aducerea la un numitor comun a referinţelor. Orice alte comentarii făcute de editor au fost semnalate prin note marcate cu inițialele sale (S.M.), aşa încât să nu impieteze asupra textului propriu-zis al manuscrisului lui Titus Gârbea. Au fost menținute lucrările cartografice și desenele realizate de autor. De asemenea, a fost actualizată ortografia, conform normelor în vigoare, păstrând anumite particularităţi ale stilului autorului. Pentru a uşura parcurgerea lucrării fără a impieta însă asupra structurii logice gândite de autor, s-a procedat la o renumerotare a capitolelor şi subcapitolelor.
Volumul III nu încheie demersurile de restituire a operei acestei personalități militare românești, editorul pregătind spre publicare și volumul al IV-lea al acestei opere cuprinzând însemnările zilnice ale generalul Titus Gârbea, precum și o serie de documente importante care poartă semnătura acestuia. Descifrarea și analiza însemnărilor zilnice ale autorului ne-au întărit convingerea în veridicitatea afirmațiilor cuprinse în memorialul generalului Gârbea, nota de subiectivitate a unor asemenea scrieri memorialistice fiind în cazul de față redusă. Cultura vastă, inteligența și imaginația autorului, informarea bogată, integrarea sa în cercurile alese ale diplomației și conducerii militare a timpului său, atenția orientată spre a lua pulsul opiniei publice a vremii, păstrarea în bune condiții a însemnărilor sale zilnice și a unor documente l-au scutit de nevoie de a-și retușa în memoriile sale acțiunile întreprinse în misiunile pe care le-a avut de îndeplinit. Aceste considerente îl determină, totodată, pe editorul acestei lucrări la conceperea proiectului unei monografii dedicată sine ira et studio acestei personalități militare remarcabile.
