Lucrarea expune capitole importante ale calculului tensorial (algebra si analiza tensoriala), presupunand cunoscute prealabil cunostintele de algebra si analiza vectoriala (ale caror rezultate esentiale alcatuiesc o anexa speciala la sfarsitul lucrarii).

Pentru asimilarea mai usoara a noilor idei si notiuni, se trateaza la inceput in paralel in cazul vectorilor, ambele metode: cea geometrica clasica si metoda analitica bazata pe folosirea sistemelor de coordonate, folosindu-se in continuare pentru tensori doar ultima metoda.

Cunostintele sunt expuse in ordinea dificultatilor crescande la trei nivele de generalizare treptata, care corespund celor trei sisteme de coordonate (cartezian ortogonal, rectiliniu oblic si curbiliniu).

Notiunea de tensor se introduce pe mai multe cai posibile, aratand echivalenta lor. Se dau exemple de aplicare in matematica, fizica si stiinte ingineresti (rotatii finite, momente de inertie, eforturi unitare elastice), pentru aplicatiile din teoria relativitatii restranse si electrodinamica mediilor in miscare fiind rezervata o anexa speciala.

Notiunile clasice de gradient, divergenta, rotor si laplacian sunt generalizate treptat pana la cel mai inalt nivel corespunzand coordonatelor curbilinii generale, fiind particularizate apoi pentru coordonate curbilinii ortogonale, cele mai folosite in aplicatii.

Pentru a usura si completa intelegerea notiunilor si procedeelor de calcul, sunt expuse numeroase exemple de calcul concret numeric la locuri potrivite.

Nivelul de prezentare este inalt, universitar, lucrarea fiind utila nu numai inginerilor si cercetatorilor stiintifici, ci si aspirantilor si doctoranzilor care necesita aprofundarea acestui domeniu de mare importanta.