„Care ne-a fost deci, in acest timp dogma calauzitoare, la adapostul careia s-au desfasurat in mod pragmatic credintele unui manunchi de intelectuali? Dincolo de bariera unei politici de partid, dincolo de raza unor interese de clasa sau de persoane, noi am afisat de la inceput problemele mari ale vietii de stat, grija permanenta de a pastra nestirbit un patrimoniu rascumparat cu singe si de-a inchega intr-o unitate indisolubila o mostenire cercetata inca de manifestarile postume ale stapanirii daramate si ale influentelor culturale disparate?' Octavian Goga, 1924
