INTRODUCERE În anul 1996 oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova, a împlinit 560 de ani de la prima atestare documentară. Proclamarea independenţei de stat, deschiderea largă către lume, vizitarea oraşului de către un număr tot mai mare de turişti, oameni de afaceri străini, diplomaţi şi alţi reprezentanţi ai diferitor foruri culturale, politice, economice şi chiar militare din întreaga lume a făcut să sporească evident interesul faţă de trecutul mai îndepărtat şi mai apropiat al oraşului Chişinău. Trezirea conştiinţei naţionale şi a interesului faţă de valorile culturale proprii au contribuit de asemenea la stimularea cercetărilor în domeniul istoric atât în plan naţional, cât şi cel regional şi local în ceea ce priveşte istoria Chişinăului în special. Chişinăul de astăzi reprezintă nu numai o importantă aglomeraţie urbană industrială şi comercială, dar şi un mare centru cultural şi ştiinţific al Republicii Moldova. Aici activează un număr considerabil de reprezentanţi ai muncii intelectuale pentru care interesul faţă de istoria ţării, a oraşului natal sunt sfere de cunoaştere dintre cele mai atractive. Lucrarea de faţă are trei părţi. Prima parte este elaborată în stil monografic şi urmăreşte scopul de a prezenta publicului larg de cititori un scurt tablou al evoluţiei istorice a oraşului Chişinău de la începuturile sale până în zilele noastre. O atenţie deosebită este acordată în studiul introductiv perioadei de până la 1812. În baza unui număr destul de mare de izvoare încercăm să aducem lumină asupra unor aspecte prea puţin sau deloc cunoscute din trecutul oraşului nostru din epoca medievală. În special sunt abordate pentru prima dată un şir de probleme legate de istoricul devenirii Chişinăului ca centru urban, precum şi de astfel de aspecte cum ar fi administrarea publică a localităţii, viaţa cotidiană, ecleziastică şi culturală, instituţiile instructiv-educative, circulaţia cărţii, devenirea urbei de pe Bâc ca centru comercial, meşteşugăresc, vamal şi poştal. Toate acestea, sperăm, vor permite cititorilor să-şi îmbogăţească cunoştinţele privitoare la istoria Chişinăului vechi. A doua parte a lucrării înglobează un şir de documente, izvoare narative şi materiale statistice (1436-1812) ale vremii cu privire la istoria oraşului, permiţând pe această cale celor interesaţi să facă cunoştinţă cu sursele documentare, în baza cărora a fost reconstituit trecutul oraşului    Chişinău. În afară de izvoarele, care reflectă direct istoria Chişinăului, aici sunt aduse mai multe surse documentare cu privire la trecutul localităţilor Buiucani, Visterniceni, Hrusca, Schinoasa, Râşcani, Vovinţeni, Munceşti, Ceucani, Mălina Mică ş.a., care pe parcursul sec. al XVII-lea - al XVIII, dar mai cu seamă sec. al XIX-lea - XX-lea, s-au contopit treptat cu Chişinăul şi reprezintă azi sectoare, cartiere şi suburbii ale oraşului. Din cele peste o sută de documente şi materiale 25 provin din diferite arhive şi sunt publicate pentru prima dată. Fiecare document este descifrat, citit şi transliterat, iar în cele din urmă - editat în conformitate, pe cât a fost posibil, cu regulile elaborate de ştiinţa istorică în acest scop. Pentru a veni în ajutorul cititorului interesat, toate documentele incluse în volum sunt publicate după aceeaşi schemă convenţională. Astfel, fiecare izvor este precedat de un aşa-numit titlu al documentului, întocmit de autorul lucrării de faţă şi urmăreşte scopul de a prezenta un rezumat cât mai concis al conţinutului fiecărui document în parte, însoţit de data exactă sau aproximativă (stabilită după conţinutul documentului dat sau al altor izvoare). O atenţie sporită în aceste titluri se acordă informaţiilor ce ţin direct de istoria oraşului Chişinău sub cele mai diverse aspecte, precum şi a localităţilor limitrofe. După titlu urmează cuvânt în cuvânt documentul istoric, însoţit pe alocuri de unele mici explicaţii ale autorului lucrării, ale unor noţiuni şi categorii medievale necunoscute sau prea puţin cunoscute cititorului, care sunt expuse în subsolul paginii respective. După fiecare document este prezentată legenda sa, în care sunt aduse informaţii privind originalitatea documentului, izvorului, locul de păstrare, limba în care a fost elaborat sau sursa după care este inclus în prezentul volum. Documentele , materialele şi regestele incluse în partea a doua a cărţii au fost scrise atât în cancelaria domnească din capitala ţării, Suceava, apoi Iaşi, cât şi în diferite oraşe şi sate ale Moldovei. Primele dintre acestea sunt numite cărţi domneşti, gramote, urice sau hrisoave şi erau întocmite de către dieci sau pisari (scribi) profesionişti din porunca personală a domnului. Cele din urmă se numeau în popor zapise sau ispisoace, fiind întocmite de dieci (scribi) de provincie, uneori de preoţi şi dascăli ştiutori de carte slavonească sau românească, la rugămintea unor persoane particulare care vindeau, cumpărau proprietăţi imobile şi mobile, delimitau hotarele unor moşii şi a unor părţi de moşie ş.a. Fiecare dintre aceste izvoare, numite în literatura de specialitate documente istorice, conţine un număr mare de date şi informaţii cu privire la începuturile satelor şi oraşelor noastre, numele a multor domnitori, boieri, înalţi dregători de stat, a unor proprietari de moşii mari şi mici, negustori, feţe bisericeşti de diferite ranguri ş.a., surprinşi în activităţile lor cotidiene. Aceste izvoare mai cuprind informaţii despre numeroase evenimente importante sau mai puţin importante, cum ar fi războaie şi alte ciocniri militare, invazii străine, relaţii politice, economice, culturale şi bisericeşti cu alte state ş.a. Deosebit de preţioase, pentru istoria locală şi regională a satelor şi oraşelor este informaţia pe care o aflăm în aceleaşi documente cu privire la numele localităţilor, locurilor, sistemul hidronimic, nume de persoane concrete - de la simpli ţărani până la mari boieri ai ţării, surprinşi în ativităţile şi afacerile lor de fiecare zi. Astfel, spectrul de date şi informaţii, pe care le poate culege fie cercetătorul, fie cititorul de rând din aceste documente, este extrem de vast. Ne exprimăm speranţa că aceste explicaţii vor putea fi utile tuturor celor ce vor deschide această carte, căutând să afle cât mai multe lucruri din istoria concretă a oraşului Chişinău şi a Ţării Moldovei în general. Deoarece lucrarea noastră este destinată unui public larg, documentele, indicate mai sus, sunt aduse spre a fi cunoscute în forma cea mai accesibilă cititorului de rând - în traduceri contemporane sau originale, întocmite în limba română. Aceste documente în cea mai mare parte sunt puse la dispoziţia celor interesaţi atât după unele colecţii de documente publicate, cât şi după unele de arhivă prea puţin sau deloc cunoscute. Documentele şi materialele incluse în partea a doua a lucrării datează din sec. al XV-lea — încep. sec. al XIX-lea. Copiile posterioare şi documentele originale în limba română au fost transliterate din alfabetul chirilic în cel românesc. În partea a treia aducem regeste şi rezumatele a peste 50 de documente din aceeaşi epocă, care nu s-au păstrat sau nu au fost încă descoperite. Aceste rezumate vin cu date suplimentare la istoria concretă atât a Chişinăului, cât şi a unor localităţi limitrofe, care ulterior s-au contopit într-un singur oraş. În finalul lucrării prezentăm un tabel cronologic al celor mai importante date din istoria Chişinăului de odinioară. Exprimăm mulţumiri cercetătoarelor Larisa Svetlicinaia şi Eugenia Bociarova, care ne-au pus la dispoziţie unele materiale documentare, ce ne-au fost de mare folos în pregătirea lucrării de faţă. Deasemenea aduc sincere mulţumiri soţiei, Valentina, care mi-a acordat tot sprijinul în elaborarea acestei lucrări.