Fluxul comunicational informativ si afectiv, intre profesor si elevi este deseori stanjenit, bruiat, impiedicat de anumite blocaje, ajungandu-se pana la impermeabilitate, ceea ce determina la elevi reactii de rezistenta, respingere sau indiferenta la interventiile educative. Pe de alta parte, blocajelor „traditionale”, li se adauga, in conditiile actuale, altele noi. Astfel, deteriorarea statutului social al profesorului, confundarea de catre unii tineri (si nu numai), a libertatii cu libertinajul sau nerecunoasterea autoritatii, degradarea materiala si morala a mediului familial sporesc numarul si dimensiunile surselor de blocaj. In aceste conditii, depasirea barierelor, deblocarea relatiei profesor - elevi ne apare cu atat mai necesara.