Pe 22 iunie 1941, colonelul Erhard Raus a intrat in campania germana impotriva Rusiei ca un ins necunoscut atat de soldatii, cat si de superiorii sai. Era de origine austriaca si ultima lui experienta de lupta fusese in calitate de comandant interimar al Batalionului 1 Infanterie Usoara Biciclete in armata austro-ungara timp de cinci luni in 1918,in timpul Primului Razboi Mondial. Raus a petrecut perioada interbelica in functii de stat-major si de instructie, iar cand a fost absorbit in armata germana in 1938, in urma Anschlussului (anexarea Austriei de catre germani), a continuat in posturi de stat-major (cel mai notabil ca sef de stat-major al Corpului XVII, in timpul campaniei din Franta) in urmatorii doi ani, cu unica exceptie a unei perioade de doua luni in care a comandat un regiment de instructie. Urmand practica transferarii ofiterilor de stat-major din cartierul general pe linia frontului, Raus a preluat conducerea Regimentului 243 Infanterie in iunie 1940, pentru ca dupa o luna sa fie transferat la Regimentul 4 Infanterie Motorizata. In mai 1941, a avansat la comanda Brigazii 6 Infanterie Motorizata din cadrul Diviziei 6 Panzer, fara sa-si fi condus regimentul in vreo lupta. La momentul respectiv, foarte putini s-ar fi asteptat ca austriacul ochelarist in varsta de patruzeci si doi de ani sa ajunga la comanda unei armate."Neincercat in lupte" poate sa fi fost descrierea lui Raus pe care o avea in minte comandantul de divizie Franz Landgraf. Pe langa faptul ca nu avea experiente recente pe campurile de batalie, Raus nu fusese anterior asociat trupelor de panzere, o circumstanta nelinistitoare pentru al doilea ofiter la comanda al Diviziei 6 Panzer. - Fragment din Introducerea lui Steven H. Newton

Autor: Erhard RasusCompilatie de Steven H. Newton