Sub presiunea unor modificari majore ale patologiei din ultimele decenii, cercetarea medicala a adus in prim plan achizitiile geneticii si ale ramurii sale cele mai noi, epigenetica. Datele care isi regasesc un numitor comun in teritoriul epigenetic cuprind interrelatiile gene-nutritie, responsabile pentru derularea unor secvente metabolice care duc la obezitate, diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare si cancer. Sunt cuprinse in acest areal si modificarile mecanismelor imune, particularitatile instalarii si evolutiei proceselor infectioase si chiar modularea comportamentala si reactia fata de stres. Pe acest fundament a fost posibila intelegerea holistica a patogenezei bolilor multifactoriale pornind de la programarea nutritionala din viata fetala cu efecte manifeste in perioada de viata adulta sau la batranete. In baza achizitiilor epigenetice a aparut necesara o reevaluare conceptuala care imbogateste medicina clasica cu noi instrumente de lucru si permite un progres in terapeutica unor afectiuni fixate in protocoale standardizate. Intelegerea globala a patologiei varstelor este ingreunata de diviziunea profesiei medicale intre ramurile sale, decurgand din cantitatea uriasa de informatie a fiecarei specialitati, fiecare cu un teritoriu bine delimitat si fara interferente (deseori) cu alte discipline. Abordarea epigenetica traverseaza hotarele formale trasate de segmentarea pe specialitati si varsta pornind de la realitatea unei continuitati biologice de la etapa embrionara si pana la moarte. Descifrarea modului in care modificarile epigenetice afecteaza dezvoltarea progresiva a unor afectiuni s-a bazat pe studii epidemiologice, clinice si experimentale. Relevant pentru lucrare este faptul ca alaturi de argumentele derivate din patologia umana, in structura sa au fost incluse studii experimentale pe animale de laborator supuse in diferite etape unor modificari de nutritie. Acestea au adus date de reglare endocrina si metabolica, au permis observarea modificarilor ultrastructurale, ale meti-larii ADN, ale exprimarii unor gene, manipularea nutritiei fiind asemanatoare ca efecte cu procesele ce implica subiectii umani.
