Cartea de faţă a fost scrisă în limba franceză în perioada 1946-1947, între două arestări ale autorului. Soţia şi colaboratoarea acestuia, Elena Vellan-Manoilescu (1895-1967), a tradus-o în limba română. Cum manuscrisul original s-a pierdut, prezenta ediţie princeps reproduce traducerea respectivă, realizată în anii 1950. Ortografia a fost actualizată în conformitate cu normele academice actuale.   "Cartea noastră este o încercare cinstită ţi sincer dramatică de a semnala marele rău de care suferă adesea oamenii pe care îi copleşesc responsabilităţile politice. Este un strigăt patetic, născut în parte dintr-o dureroasă experienţă personală, îndreptată către lumina şi către certitudine morală, care reconfortează şi consolează." Mihail Manoilescu     Prefaţă "… Din păcate, a avut nenorocul de a trăi în vâltoarea unor evenimente dezastruoase, de grea cumpănă pentru soarta civilizaţiei şi chiar a omenirii. A crezut că buna-credinţă poate fi salvatoare. A crezut că viaţa politică, deşi este, nu arareori, o junglă de interese, poate fi, de asemenea, şi un tărâm al consensului şi cooperării. Era lucid şi combativ, şi tocmai de aceea găsea mereu forţa să spere că răul poate fi diminuat, că formele cruzimii (sangofiliei) şi invidiei („plaga morală cea mai nefastă a vieţii politice") pot fi redirecţionate spre scopuri benefice, că necinstea şi dezonoarea pot fi neutralizate prin educaţie şi teama de ridicol. N-a fost să fie aşa nici pentru mulţi alţii, nici pentru el. De acum încolo, memoria recuperatoare se cuvine să-l includă în analize şi interpretări, cu fermitate şi onestitate, şi pe autorul Eticii politice." Vasile Morar       Postfaţă   "Cercetătorul dornic să se apropie de personalitatea complexă a celui care a fost gânditorul, inginerul, profesorul, economistul, sociologul, omul politic, industriaşul, finanţistul, oratorul, publicistul, memorialistul, istoricul şi eseistul Mihail Manoilescu are la dispoziţie tot atâtea căi de acces la diferitele faţete ale acesteia câte domenii de manifestare au fost acoperite de proteica sa activitate. Dar chiar şi dacă, năzuind la o cunoaştere exhaustivă, va izbuti să acopere întreg acest câmp multidisciplinar, este probabil ca multe dintre trăsăturile omului Manoilescu pe care creaţia şi biografia sa publică nu le lasă să se întrevadă îi vor rămâne necunoscute." Mihai Dinu