Prezenta lucrare a fost elaborata avand in vedere necesitatea de a oferi studentilor facultatilor de Drept bibliografia minima necesara pentru pregatirea lor initiala in domeniul artei oratorice. Desigur ca ea poate fi consultata si de catre studentii altor facultati – de stiinte politice si administrative, de stiinte ale comunicarii etc.  Lucrarea poate fi utila si anumitor categorii profesionale – avocati, consilieri juridici, magistrati etc. Ii poate interesa chiar pe... politicieni, carora le este dedicat un capitol distinct, precum si pe orice alta persoana.  Cititorii se vor amuza cu aforisme, catrene, epigrame si pamflete despre avocati, oameni politici, magistrati. Dar, se si vor intrista luand cunostinta de erorile judiciare comise in procesele prezentate in partea a III a a cartii (ale lui Socrate, Iisus, Caragiale – Caion si Ceausescu).    Prima parte a lucrarii este consacrata generalitatilor privind arta in discutie si evolutia acesteia. Arta oratorica este o forma a artei (ars), cu un specific cu totul aparte: ea consta nu numai in arta de a compune discursuri, dar si mai ales in cea de a vorbi convingator si frumos in fata unui auditoriu. Discursul trebuie sa convinga, sa miste si sa placa (ut doceat, moveat et delectat). Arta oratorica se realizeaza si se desavarseste prin cuvant, prin vorbire. Toti oamenii vorbesc, cuvantul fiind o caracteristica umana. Dar, in timp ce unii ne incanta si ne captiveaza (fie ei oratori sau nu), altii, din contra, „ne cad greu in a-i auzi” (Dimitrie Gusti). In aceeasi prima parte ne am ocupat de aparitia si inflorirea artei oratorice, facand referire la opera si activitatea unor giganti ai culturii antice (Pitagora, Socrate, Platon, Aristotel, Demostene, Cicero), la consacrarea unui nou sistem de guvernare peren – democratia, fara de care este de neconceput viata noastra de astazi.  Nu puteam pasi in contemporaneitate daca nu aminteam de marii oratori, oameni politici si avocati romani care au contribuit la dezvoltarea culturala si la modernizarea tarii noastre (Mihail Kogalniceanu, Titu Maiorescu, Barbu Stefanescu Delavrancea, Nicolae Titulescu).      Partea a II a a lucrarii este destinata esentei artei oratorice; ea se refera la:  – discurs, obiectul artei oratorice;  – orator, subiectul artei oratorice;  – plastica oratorica, care priveste modul in care oratorul isi expune discursul si in care se prezinta in fata auditorului.  Sunt avute in vedere, in mod special, doua categorii de discurs: discursul juridic, si anume pledoaria, instrumentul de actiune al avocatilor, si discursul politic, instrumentul de actiune al politicienilor. Ca urmare, se fac referiri substantiale, pozitive si negative, la cele doua categorii de oratori (misiunea si rolul lor, laude si critici la care au fost si sunt supusi).  In capitolul intitulat Plastica oratorica sunt prezentate aspecte cu privire la: limbajul gestual, armonia miscarilor, vocea oratorului (dictie, pronuntie, intonatie, ticuri verbale), umorul si comunicarea (gluma, ironia, zambetul), fizicul si imbracamintea oratorului, roba avocatului.  Speram astfel ca, prin diversitatea si ineditul informatiilor ingemanate in lucrarea de fata, punem la dispozitia celor interesati un instrument de pregatire si formare profesionala, dar, totodata, si unul de relaxare si reflectie...     Cartea prof. Alexandru Țiclea intitulata „Arta Oratorica” reprezinta o fascinanta incursiune in teoria și practica „artei vorbirii”, a discursului politic și a pledoariei juridice. Cu un stil care pune accent pe contextualizarea sociala a cuvantului rostit de orator, prof. Țiclea face recurs la citate cu valoare istorica și chiar la o sumedenie de pamflete, epigrame sau articole din presa tabloida pentru a surprinde spiritul vremurilor și condiționarile carora li se supun oratorii. In acest sens, lucrarea de fața ne poarta pe cararile istoriei din cele mai vechi timpuri și pana in prezent, oferindu-ne exemple celebre de elocința oratorica, dar și de erori discursive, atat din repertoriul universal, cat și din cel național, contrapunand intr-o maniera oarecum antitetica mostrele de elocința de care au dat dovada marii oratori ai Antichitații și cei ai perioadei moderne, gafelor și erorilor care abunda in discursurile celebritaților contemporane.  De la procesul marelui filosof Socrate și cel al lui Iisus Hristos, trecand prin pledoariile de excepție susținute de Barbu Delavrancea in salile de judecata și pana la „procesul” soților Ceaușescu, cei pasionați de arta cuvantului rostit vor gasi in paginile prezentei lucrari o oglinda fidela a ceea ce inseamna arta oratorica pentru om și societate, raportat la rigorile și capriciile diferitelor vremuri.