Opera capitala a lui Hans J. Morgenthau, Politica intre natiuni, a impus relatiile internationale ca disciplina stiintifica dupa cel de-al doilea razboi mondial. Teza centrala este aceea ca politica internationala e in esenta o lupta pentru putere, pe care oamenii incearca de secole sa o modereze - de aici importanta dreptului international, a moralitatii internationale, a diplomatiei. Demersul lui Morgenthau nu exclude nicio sfera relevanta pentru intelegerea fenomenului international, iar abordarea sa este deschisa la experienta istorica, la actiunea diplomatilor, la crizele si succesele organizatiilor internationale.