”Al Doilea Război Mondial și, în speţă, războiul sovieto-german continuă să formeze obiectul unor neîncetate și virulente conflicte ale memoriei, care reflectă clivajele contemporane din societatea moldoveană, dar și din întreaga regiune a Europei de Est. Volumul de faţă a căutat să îmbine perspectiva locală asupra proceselor legate de practicile politice represive și violente ale regimurilor concurente, care își disputau teritoriul basarabean din punct de vedere militar, politic și identitar, cu o largă analiză comparată a diverselor strategii de (co)memorare a războiului elaborate după 1945 atât în Occident, cât și în spaţiul (post)sovietic.   Un scop implicit al volumului a vizat și abordarea specificităţii regionale a multiplelor versiuni ale memoriei războiului structurate de experienţele diferite ale celor două părţi ale continentului în timpul și după a doua conflagraţie mondială.” -- Andrei Cușco       ”Poate, dacă ar fi să înţelegem mecanismele care au făcut posibile atunci ororile acelui război, am avea o şansă să evităm confruntări şi ostilităţi acum şi aici?   Cartea încearcă să aducă elemente de răspuns la aceste întrebări... Este doar un început, căci se adresează (natura textelor restrînge de facto auditoriul) unui cititor select. Dar un început necesar, căci e nevoie să se verse lumină asupra acestui război. Lipsesc încă cu desăvîrşire romane, documentare, filme artistice, atît de necesare pentru construirea a ceea ce numim memorie colectivă sau reprezentare colectivă despre perioada 1939-1945...   Cartea, prezentată la Chişinău, la Paris, la Bruxelles este un prim pas. Mare pasul, atît pentru autori, cît şi pentru noi.” -- http://vitalie.vovc.over-blog.com   ”Prim-ministrul britanic Winston Churchill şi Regele George al VI-lea au dorit ca ziua de luni, 7 mai 1945, să fie considerată Ziua Victoriei. Zi în care a fost semnat actul capitulării necondiţionate la Cartierul General al generalului Eisenhower din Reims. Americanii au dorit ca ziua de 8 mai să fie considerată Ziua Victoriei. Iar Stalin a vrut ca ziua de 9 mai să fie considerată Ziua Victoriei.   Până în 1965, nici britanicii, nici sovieticii n-au sărbătorit Ziua Victoriei. Căile aliaţilor din cel de-Al Doilea Război Mondial s-au despărţit.   Iar până la 7, 8, 9 mai 1945 a fost anul 1941. Şi Holocaustul de la periferie. Comportarea populaţiei băştinaşe faţă de evrei nu a fost deloc eroică.   „Evghenia Sheriman din Lipcani îşi aminteşte: ”Când a izbucnit războiul, moldovenii imediat au ars casa noastră. Ei erau acei care i-au ajutat pe nemţi, ei au ars case şi oameni. Moldovenii erau mai răi ca SS...”   „Deosebit de şocant e cazul atestat în apropiere de Soroca, lângă satul Bârnova: ţăranii aşteptau convoiul cu deportaţi şi îi ”cumpărau” de la jandarmi pe cei mai bine îmbrăcaţi evrei; apoi îi omorau şi îi jefuiau de haine şi încălţăminte."   Premilitarii basarabeni, care erau recrutaţi pentru misiuni minore, erau folosiţi pentru a păzi ghetourile temporare, lagărele de tranzit. „Aceşti tineri ţărani localnici executau însărcinările ce li se încredinţau cu o conştiinciozitate şi o promptitudine uluitoare." Unii premilitari încercau să-şi îmbogăţească experienţele sexuale pe seama tinerelor evreice. Diana Dumitru, autoarea studiului, vorbeşte despre cazul din lagărul de tranzit de la Limbenii Noi".   Gheorghe Erizanu