Din perspectiva unei teorii generale cu privire la conceptul de crima internationala, am concluzionat ca exista, in practica actuala, dar si in doctrina, un numar de criterii care permit conturarea cu claritate a elementelor de specificitate pe care trebuie sa le intruneasca o fapta pentru a-si revendica statutul de crima internationala. Raportandu-ne la practica in materie, precum si la literatura de specialitate dedicata analizei unei teorii generale a crimei internationale, am ajuns la concluzia ca tuturor categoriilor de crime internationale le sunt specifice un numar de criterii: (i) sunt consacrate prin norme internationale care au valoare de jus cogens si au dobandit caracter cutumiar; (ii) au menirea de a proteja valori considerate fundamentale pentru comunitatea internationala in ansamblul ei; (iii) actele materiale ce intra in continutul crimelor internationale releva o gravitate deosebita , prin amploarea comiterii acestora, numarul victimelor, contextul in care sunt savarsite; (iv) sunt rezultatul unei anumite politici sau plan ce presupune o desfasurare pe scara larga, sau cunosc o intentie caracterizata; (v) fac obiect al reprimarii direct in planul dreptului international, prin instituirea unor mecanisme jurisdictionale specifice.