Omul s-a născut şi a trăit un timp în interacţiune cu Infinitul. Dar s-a mutat în bâjbîială şi înmulţire, uitând de Infinit şi de interacţiune. La o vreme, şi-a imaginat supraomul, zeii şi interacţiunea cu ei de tip Ghilgameş. A construit astfel Civilizaţia Sumeriană. Apoi chiar a realizat interacţiunea, prin conducător, şi a creat piramidele şi Civilizaţia Egipteană. Când omul colectiv a stabilit o relaţie interactivă cu divinitatea închipuită, a produs cea mai înaltă civilizaţie păgână, Civilizaţia Greco-Romană, cu pilonul ei, democraţia. Dar cu mai mult timp în urmă, omul primise cunoaşterea Infinitului, cu care a stabilit o Relaţie de supunere. Şi a rezultat Civilizaţia educaţională a Iudaismului.