Lucrarea Infinitul fără nume. Câteva reflecţii despre paradoxurile credinţei a Terezei-Brînduşa Palade este o culegere de eseuri care problematizează o anumită religiozitate conformistă, amatoare de certitudini ideologice instituţionalizate şi pledează pentru o credinţă autentică şi profundă într-o divinitate privită în dimensiunea unui paradox cosmic. Lucrarea abordează credinţa ca pe un paradox al încrederii într-o realitate care nu se dezvăluie decât parţial, dar care totuşi nu infirmă şi nu descurajează căutarea raţională, filozofică a adevărului. Printre „paradoxurile credinţei” analizate în această lucrare se numără „paradoxul convertirii”, „paradoxul moderaţiei în virtute”, „paradoxul criticilor ateiste ale credinţei”, „paradoxul parabolelor lui Isus”, „paradoxul consolării lui Iov”, „paradoxurile iubirii” şi „paradoxurile libertăţii”.