Istorisirea poate fi citita atat ca o autobiografie a lui Ignatiu, cat si ca un testament spiritual lasat de maestru urmasilor sai. Ignatiu nu isi propune atat sa se povesteasca pe sine si cu atat mai putin sa se ofere altora drept model, cat vrea sa arate cum propria experienta spirituala l-a condus la intemeierea Societatii lui Isus, deopotriva opera si mostenitoarea acestuia.  Jurnalul miscarilor launtrice este singurul manuscris ignatian autentic ajuns pana la noi, oferind cititorilor o perspectiva nebanuita in lumea interioara a Sfantului. Reflectia, rugaciunea si spiritul misionar rodesc aici indisociabil. Exercitiile spirituale cuprind patru „saptamani“ de apropiere a exercitantului, prin meditatie si rugaciune, de Cuvantul lui Dumnezeu, avand totodata menirea de a-l ajuta in cautarea unei alegeri de viata corespunzatoare.