INTRODUCERE
În anul 1996 oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova, a
împlinit 560 de ani de la prima atestare documentară. Proclamarea
independenţei de stat, deschiderea largă către lume, vizitarea oraşului de
către un număr tot mai mare de turişti, oameni de afaceri străini,
diplomaţi şi alţi reprezentanţi ai diferitor foruri culturale, politice,
economice şi chiar militare din întreaga lume a făcut să sporească
evident interesul faţă de trecutul mai îndepărtat şi mai apropiat al
oraşului Chişinău. Trezirea conştiinţei naţionale şi a interesului faţă de
valorile culturale proprii au contribuit de asemenea la stimularea
cercetărilor în domeniul istoric atât în plan naţional, cât şi cel regional şi
local în ceea ce priveşte istoria Chişinăului în special.
Chişinăul de astăzi reprezintă nu numai o importantă aglomeraţie
urbană industrială şi comercială, dar şi un mare centru cultural şi
ştiinţific al Republicii Moldova. Aici activează un număr considerabil de
reprezentanţi ai muncii intelectuale pentru care interesul faţă de istoria
ţării, a oraşului natal sunt sfere de cunoaştere dintre cele mai atractive.
Lucrarea de faţă are trei părţi. Prima parte este elaborată în stil
monografic şi urmăreşte scopul de a prezenta publicului larg de cititori
un scurt tablou al evoluţiei istorice a oraşului Chişinău de la începuturile
sale până în zilele noastre.
O atenţie deosebită este acordată în studiul introductiv perioadei de
până la 1812. În baza unui număr destul de mare de izvoare încercăm să
aducem lumină asupra unor aspecte prea puţin sau deloc cunoscute din
trecutul oraşului nostru din epoca medievală. În special sunt abordate
pentru prima dată un şir de probleme legate de istoricul devenirii
Chişinăului ca centru urban, precum şi de astfel de aspecte cum ar fi
administrarea publică a localităţii, viaţa cotidiană, ecleziastică şi
culturală, instituţiile instructiv-educative, circulaţia cărţii, devenirea
urbei de pe Bâc ca centru comercial, meşteşugăresc, vamal şi poştal.
Toate acestea, sperăm, vor permite cititorilor să-şi îmbogăţească
cunoştinţele privitoare la istoria Chişinăului vechi.
A doua parte a lucrării înglobează un şir de documente, izvoare
narative şi materiale statistice (1436-1812) ale vremii cu privire la istoria
oraşului, permiţând pe această cale celor interesaţi să facă cunoştinţă cu
sursele documentare, în baza cărora a fost reconstituit trecutul oraşului
Chişinău. În afară de izvoarele, care reflectă direct istoria Chişinăului,
aici sunt aduse mai multe surse documentare cu privire la trecutul
localităţilor Buiucani, Visterniceni, Hrusca, Schinoasa, Râşcani,
Vovinţeni, Munceşti, Ceucani, Mălina Mică ş.a., care pe parcursul sec.
al XVII-lea - al XVIII, dar mai cu seamă sec. al XIX-lea - XX-lea, s-au
contopit treptat cu Chişinăul şi reprezintă azi sectoare, cartiere şi
suburbii ale oraşului.
Din cele peste o sută de documente şi materiale 25 provin din
diferite arhive şi sunt publicate pentru prima dată. Fiecare document este
descifrat, citit şi transliterat, iar în cele din urmă - editat în conformitate,
pe cât a fost posibil, cu regulile elaborate de ştiinţa istorică în acest scop.
Pentru a veni în ajutorul cititorului interesat, toate documentele incluse
în volum sunt publicate după aceeaşi schemă convenţională. Astfel,
fiecare izvor este precedat de un aşa-numit titlu al documentului,
întocmit de autorul lucrării de faţă şi urmăreşte scopul de a prezenta un
rezumat cât mai concis al conţinutului fiecărui document în parte, însoţit
de data exactă sau aproximativă (stabilită după conţinutul documentului
dat sau al altor izvoare). O atenţie sporită în aceste titluri se acordă
informaţiilor ce ţin direct de istoria oraşului Chişinău sub cele mai
diverse aspecte, precum şi a localităţilor limitrofe. După titlu urmează
cuvânt în cuvânt documentul istoric, însoţit pe alocuri de unele mici
explicaţii ale autorului lucrării, ale unor noţiuni şi categorii medievale
necunoscute sau prea puţin cunoscute cititorului, care sunt expuse în
subsolul paginii respective. După fiecare document este prezentată
legenda sa, în care sunt aduse informaţii privind originalitatea
documentului, izvorului, locul de păstrare, limba în care a fost elaborat
sau sursa după care este inclus în prezentul volum.
Documentele , materialele şi regestele incluse în partea a doua a
cărţii au fost scrise atât în cancelaria domnească din capitala ţării,
Suceava, apoi Iaşi, cât şi în diferite oraşe şi sate ale Moldovei. Primele
dintre acestea sunt numite cărţi domneşti, gramote, urice sau hrisoave şi
erau întocmite de către dieci sau pisari (scribi) profesionişti din porunca
personală a domnului. Cele din urmă se numeau în popor zapise sau
ispisoace, fiind întocmite de dieci (scribi) de provincie, uneori de preoţi
şi dascăli ştiutori de carte slavonească sau românească, la rugămintea
unor persoane particulare care vindeau, cumpărau proprietăţi imobile şi
mobile, delimitau hotarele unor moşii şi a unor părţi de moşie ş.a.
Fiecare dintre aceste izvoare, numite în literatura de specialitate
documente istorice, conţine un număr mare de date şi informaţii cu privire la începuturile satelor şi oraşelor noastre, numele a multor
domnitori, boieri, înalţi dregători de stat, a unor proprietari de moşii
mari şi mici, negustori, feţe bisericeşti de diferite ranguri ş.a., surprinşi
în activităţile lor cotidiene.
Aceste izvoare mai cuprind informaţii despre numeroase
evenimente importante sau mai puţin importante, cum ar fi războaie şi
alte ciocniri militare, invazii străine, relaţii politice, economice, culturale
şi bisericeşti cu alte state ş.a.
Deosebit de preţioase, pentru istoria locală şi regională a satelor şi
oraşelor este informaţia pe care o aflăm în aceleaşi documente cu privire
la numele localităţilor, locurilor, sistemul hidronimic, nume de persoane
concrete - de la simpli ţărani până la mari boieri ai ţării, surprinşi în
ativităţile şi afacerile lor de fiecare zi. Astfel, spectrul de date şi
informaţii, pe care le poate culege fie cercetătorul, fie cititorul de rând
din aceste documente, este extrem de vast. Ne exprimăm speranţa că
aceste explicaţii vor putea fi utile tuturor celor ce vor deschide această
carte, căutând să afle cât mai multe lucruri din istoria concretă a oraşului
Chişinău şi a Ţării Moldovei în general.
Deoarece lucrarea noastră este destinată unui public larg,
documentele, indicate mai sus, sunt aduse spre a fi cunoscute în forma
cea mai accesibilă cititorului de rând - în traduceri contemporane sau
originale, întocmite în limba română. Aceste documente în cea mai mare
parte sunt puse la dispoziţia celor interesaţi atât după unele colecţii de
documente publicate, cât şi după unele de arhivă prea puţin sau deloc
cunoscute. Documentele şi materialele incluse în partea a doua a lucrării
datează din sec. al XV-lea — încep. sec. al XIX-lea. Copiile posterioare
şi documentele originale în limba română au fost transliterate din
alfabetul chirilic în cel românesc.
În partea a treia aducem regeste şi rezumatele a peste 50 de
documente din aceeaşi epocă, care nu s-au păstrat sau nu au fost încă
descoperite. Aceste rezumate vin cu date suplimentare la istoria concretă
atât a Chişinăului, cât şi a unor localităţi limitrofe, care ulterior s-au
contopit într-un singur oraş.
În finalul lucrării prezentăm un tabel cronologic al celor mai
importante date din istoria Chişinăului de odinioară.
Exprimăm mulţumiri cercetătoarelor Larisa Svetlicinaia şi Eugenia
Bociarova, care ne-au pus la dispoziţie unele materiale documentare, ce
ne-au fost de mare folos în pregătirea lucrării de faţă. Deasemenea aduc sincere mulţumiri soţiei, Valentina, care mi-a acordat tot sprijinul în elaborarea acestei lucrări.
.s.