„Conectate prin traseul biografic al unui acelasi narator, ca personaj central - in multe privinte similar fara a fi vreodata identic autorului insusi -, schitele si nuvelele din sumar pot fi privite, eventual, si ca parti ale unui ipotetic Bildungsroman. Fragmentele epice configureaza «variantele» unui autoportret fictiv, intr-un joc de oglinzi permutabile si optionale, reflectand existenta in devenire a unui posibil dublu care imprumuta, imagineaza si transfigureaza reziduurile unei memorii individuale, populate de inevitabili congeneri, parteneri si interlocutori, formarea si deformarea unei sensibilitati - dinspre copilarie spre maturitate - in conditii social-politice potrivnice.“ -Norman Manea, Bard College, New York, august 2008
