„Placerea mea cea mai mare cand calatoream cu trenul - si am facut naveta niste ani de zile pe ruta Piatra Neamt-Bucuresti - era sa suflu pe geam pana se abureste si sa-mi desenez barbatul pe care-l voi iubi, casa in care vom locui, aripile cu care voi zbura... Emotia mea cea mai profunda azi e sa simt ca traiesc secvente din geamul aburit pe care degetul desena dorinte, nestiind ca pune intrebari...
