Poezia carcerală supune atenției cititorului o temă literară inedită vizând spațiul opresiv al închisorii comuniste. Structurată în mai multe părți, lucrarea urmărește destinul lui Nichifor Crainic și al lui Radu Gyr, bazându-se atât pe confesiune, cât și pe valorile lirice și eseistice ale operei. O justă reașezare în lumina a celor doi era necesară. Volumul vizează și experiențele carcerale ale altor vinovați de nerenunțarea la propriile credințe și judecăți, printre aceștia numărându-se Ioan Andrei, Andrei Ciurunga, Sergiu Grossu, Dumitru Oniga, Virgil Maxim, Aurel Baghiu, Constantin Aurel Dragodan și Ioan Victor Pica.
