Vol. I. Ca orice \"călătorie\" în trecut, pe care istoria ne-o oferă, cercetarea de faţă are un punct de plecare. Totul a început acum patru ani, mai exact, în 1999, când, aflându-mă într-un stagiu de cercetare în Arhivele Vaticanului, am descoperit, printre altele, un impresionant volum de documente referitoare la o vizită apostolică, întreprinsă în 1858 în Transilvania, de către nunţiul vienez Antonio De Luca. Subiectul mi-a atras atenţia prin numărul mare de documente şi ineditul informaţiei lor, ceea ce m-a făcut să încep imediat căutările în acest sens. Porneam la drum cu câteva informaţii lacunare, pe care le întâlnisem incidental, în anii de studenţie, citind presa românească a epocii şi un articol al istoricului Simion Retegan, care semnala prezenţa unei misiuni apostolice la Blaj, în toamna anului 1858. Eram absolut convinsă că subiectul nu trecuse neobservat în preocupările celor care avuseseră privilegiul să intre până atunci în Arhivele Vaticanului şi să se apropie de o temă, care să privească relaţiile românilor cu Sfântul Scaun în secolul al XlX-lea. Conform aşteptărilor, cercetările regretaţilor istorici Ioan Dumitriu Snagov şi Ioan Filip ofereau câteva informaţii lapidare în acest sens, fără însă ca subiectul să fi fost „dezvăluit\" în deplinătate sa. Începea astfel, reconstituirea unui moment, care s-a dovedit a fi definitoriu în raporturile Sfântului Scaun cu Biserica unită din Transilvania, la scurt timp după înfiinţarea Mitropoliei greco-catolice româneşti. Din aproape în aproape, cercetările m-au făcut să caut şi alte vizite similare, pe care nunţii vienezi, la cererea Scaunului apostolic, le efectuaseră în Transilvania, în secolul al XlX-lea. Am aflat atunci că vizita apostolică din 1858 fusese precedată de o altă prezenţă a unui legat apostolic, în persoana pro-nunţiului vienez Michele Viale Preia, venit în toamna anului 1855 la Blaj, pentru a asista la ceremonia instalării oficiale a celui dintâi mitropolit al Bisericii greco-catolice româneşti. [...] Vol II. Corespondenţa între pro-nunţiul vienez, Michele Viale Prela şi Cardinalul secretar de stat, Giacomo Antonella, cu privire la călătoria pe care pro-nunţiul urma să o facă în Transilvania. Il viaggio che dovevo fare nella Transilvania per dare effetto all\''erezione della provincia eccl(esiasti)ca di Fogaras non potè aver luogo nello scorso settembre per cause indipendenti dalla mia volontà e si è dovuto differir la cosa fino al termine del corrente mese. La stagione essendo già qui avanzata verso l\''inverno e trattandosi di un viaggio lungo ed in contrade di clima stemperato mi sarei dispensato con vero piacere dall\''intraprenderlo se non avessi avuto in vista che il proprio mio comodo. Ma tanto 1\''Arciv(escov)o di Fogaras111 che i suoi suffraganeiIV mi han(no) fatto le più vive premure acciò io colà mi renda. Mi è stato rappresentato che le popolazioni cattoliche desiderano grandemente che il rappresentante della S(anta) Sede dia effetto alle disposizioni pontificie [289r] ed io deferirò ai desideri espressimi malgrado i disagi che sono per incontrare.