Doamna Marusia CÎRSTEA, doctor în ştiinţe istorice, a investigat, în baza cercetării unei extrem de bogate bibliografii şi a unor studii intense în arhivele diplomatice şi militare interne (Arhiva Ministerului de Externe al României - Bucureşti, Arhivele Militare Naţionale – Bucureşti şi Piteşti, Arhivele Naţionale ale României - Bucureşti, Biblioteca Naţională şi Biblioteca Academiei Române, ambele din Bucureşti), o problemă de mare interes, abordată până acum de numeroşi istorici români şi străini (Paul D. Quinlan, Elisabeth Barker, V. F. Dobrinescu, Gh. Paşcalău, Ion Pătroiu ş.a.). Tocmai de aceea, meritul autoarei este cu totul deosebit, întrucât, bazându-se pe rezultatele cercetărilor anterioare, dar, aprofundându-le şi completându-le substanţial cu documente inedite, este în măsură să realizeze o contribuţie ştiinţifică de reală valoare pe marginea evoluţiei raporturilor politico-diplomatice între România şi Marea Britanie într-una din perioadele cele mai captivante şi mai dificile ale epocii contemporane – ajunul conflagraţiei mondiale din 1939-1945. Aşa după cum se subliniază în ampla Introducere, problema cercetată „constituie o temă de studiu şi de reflecţie importantă, interesantă şi plină de învăţăminte, nu numai pentru istoricul de astăzi, dar şi pentru omul simplu, pasionat de istorie şi, îndeosebi, pentru politicianul şi diplomatul care trebuie să găsească soluţii practice unor aspecte interesând raporturile internaţionale” (p. 3). Astfel, după o pertinentă şi documentată Introducere, care elucidează şi aspectele istoriografice ale cercetării, autoarea realizează o consistentă monografie privind relaţiile dintre Bucureşti şi Londra între 1936 şi 1939, în cuprinsul a patru capitole judicios repartizate pentru a se asigura tratarea globală şi unitară a materiei. De un mare interes şi cu o importantă pondere în economia lucrării se dovedesc, nu mai puţin, Concluziile (pp. 200-213), Bibliografia (pp. 214-232) şi cele 25 de Anexe (pp. 233-350). Ultimele luni de pace şi începutul celui de-al doilea război mondial, evoluţia raporturilor anglo-române în context fac obiectul celui de-al IV-lea capitol. Principalele evenimente tratate sunt, în ordine cronologică, faimosul caz Tilea; garanţiile franceze şi britanice acordate Poloniei, Greciei şi României; rostul pactului sovieto-german din 23 august 1939 în politica europeană; declanşarea războiului şi atitudinea României şi, în sfârşit, proclamarea neutralităţii României în război vizavi de implicarea Marii Britanii în ostilităţi. Temeinicia cercetării este atestată de o bogată şi sistematică Bibliografíe, care, fără îndoială, întregeşte, în chip fericit, textul lucrării. În acelaşi timp, Anexele îngăduie specialistului şi cititorului interesat să aprecieze amploarea şi seriozitatea investigaţiilor arhivistice.