Volumul autobiografic Vorbeste, memorie, aparut in 1967, se concentreaza cu precadere asupra locurilor si oamenilor care au marcat copilaria si tineretea scriitorului. Dincolo de nostalgia fireasca in orice rememorare a trecutului, in textul lui Nabokov se simte, de asemenea, fiorul tragic dat de constiinta faptului ca Rusia pe care o parasise in imprejurari dramatice este pentru totdeauna pierduta – nu doar in adincurile propriei memorii, ci si in convulsiile istoriei.