Cursul tratează, din perspectivă teoretică și practică, aspecte de drept instituțional și material al Uniunii Europene, precum: principiile fundamentale de drept unional; procedura, acțiunile directe și mecanismele jurisdicționale în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene; cele patru libertăți fundamentale ale pieței interne; elementele generale privind politicile Uniunii (piața internă, concurența, politica comercială comună). Analiza evolutivă a legislației comunitare/unionale și a jurisprudenței Curții de la Luxemburg completează și susține aspectele elementelor teoretice prezentate, alături de referirile directe la modul în care autoritățile publice și instanțele judecătorești din România au aplicat și interpretat dreptul Uniunii Europene. Noutățile legislative și jurisprudențiale pot fi regăsite în paginile manualului, inclusiv cele referitoare la modul în care Uniunea Europeană și statele membre s-au poziționat față de criza sanitară mondială. Autorii manualului, teoreticieni și practicieni în domeniul afacerilor europene, subliniază specificitatea dreptului Uniunii Europene, raportarea sa la dreptul internațional public, precum și modul în care se aplică în dreptul național al statelor membre. De asemenea, sunt evidențiate aspectele practice care arată modul în care cetățenii europeni beneficiază de prevederile de drept al Uniunii, ei fiind în centrul acțiunilor acestei organizații internaționale interguvernamentale de integrare, care și-a propus, de-a lungul istoriei sale, nu numai să mențină pacea, dar și să asigure „bunăstarea popoarelor”. Așadar, „Dreptul Uniunii Europene II” reprezintă un instrument de lucru util pentru practicienii din domeniu (magistrați, funcționari publici, membrii ai profesiilor liberale din domeniul juridic), dar și un manual de bază pentru studiul dreptului Uniunii Europene în cadrul diferitelor programe universitare de profil. Cursul „Dreptul Uniunii Europene II” este structurat în cinci capitole, debutând cu prezentarea principiilor repartizării și exercitării competențelor în cadrul UE.  Aceste principii permit împărțirea exactă a competențelor în cadrul UE și reglementarea importanței lor în cadrul ordinii juridice europene și naționale. În cadrul celui de-al doilea capitol este abordată problematica delimitării competențelor în cadrul Uniunii Europene. Așa cum remarcă autoarele, pe măsură ce UE devine un partener politic, statele membre îi acordă mai multe competențe, realizând că anumite aspecte sunt coordonate mai bine la nivel supranațional. Cel de-al treilea capitol analizează sistemul jurisdicțional al Uniunii Europene. Tratatul de la Lisabona aduce modificări în ceea ce privește competențele Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, CJUE dobândește competență preliminară generală în domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție, în urma dispariției pilonilor și a eliminării articolelor 35 UE și 68 CE, care prevedeau restrângeri ale competenței Curții de Justiție. În plus, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene dobândește aceeași valoare juridică cu cea a tratatelor. Aceasta intră în „blocul de constituționalitate” asupra căruia Curtea de Justiție se poate pronunța. Problematica abordată în capitolul patru se referă la piața internă a Uniunii Europene. În prezent, art. 3 alin. (3) din TUE prevede printre obiectivele interne ale UE faptul că „Uniunea instituie o piață internă” care „acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului”. Ultimul capitol prezintă succint, însă edificator, politicile Uniunii Europene. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene realizează o clasificare a competențelor Uniunii, alocând acestora diferite politici și domenii de acțiuni. Dintre toate politicile, autoarele dezvoltă pe cea a concurenței și pe cea comercială comună.