„In Cabana memoriei, senina, cu accente de nostalgie si pasionata evocare a unei lumi stinse, Tony Judt nu are nimic de demonstrat. Pasiunea politica lipseste cu desavarsire si, din intreaga panoplie a obsesiilor stangii, autorul a selectat o singura valoare: fervoarea umanista. Indiferent de intimplarile narate, in centru se afla omul: membrii familiei, personajele intalnite de-a lungul vietii, prietenii si colegii. In cazul lui Tony Judt, amintirile au si rolul de a dubla, ca biografie existentiala, spectaculoasa biografie intelectuala a unuia dintre ginditorii de anvergura ai sfirsitului si inceputului de mileniu.“ Mircea Mihaies, „Ultimul Judt“