"Eronia lui Hardy nu e indreptata impotriva egoismului oamenilor ori a discrepantei dintre valorile reale si cele presupuse, ci impotriva bazelor insesi ale conditiilor in care-si desfasoara omul existenta. Implantandu-si personajele in acel colt din sudul Angliei botezat de el Wessex, el le-a conceput ca pe niste fiinte ale caror patimi erau osandite din capul locului sa parcurga calea sortita lor de conditia umana; fiinte care, vazute pe fundalul unei naturi stravechi si indiferente, al succesiunii anotimpurilor precum si al relicvelor simbolice si misterioase ale trecutului oamenilor, actionau in cadrul dramelor lor indeobste tragice, cu o demnitate pe care le-o impunea insusi faptul ca trebuiau sa indure soarta tuturor oamenilor."