Ediţie îngrijită, tradusă, prefaţată şi adnotată de Leonte Ivanov. Volumul selectează, din ampla corespondenţă a poetului, publicistului şi criticului literar Ivan Sergheevici Aksakov (1823-1886), segmentul de scrisori redactate în Basarabia, provincie în care autorul poposeşte la sfîrşitul anului 1848, din însărcinarea Ministerului rus de Interne, pentru a observa starea de spirit a ortodocşilor de rit vechi după înfiinţarea Mitropoliei de la Fîntîna Albă şi restabilirea, după două secole, a ierarhiei bisericeşti starovere. Un epistolar de certă valoare documentară şi literară, menit să suscite deopotrivă interesul istoricilor, antropologilor, sociologilor şi, nu în ultimul rînd, al literaţilor.   Din cuprins: Realităţi basarabene în corespondenţa lui Ivan Aksakov (Leonte Ivanov) Chemarea depărtărilor Pe pămînt basarabean Un letopiseţ al trăirilor sufleteşti Aksakov şi Dostoievski Scrisori inedite Tabel cronologic Notă asupra ediţiei Scrisori din Basarabia 1. Sîmbătă. Noiembrie. Anul 1848. Bender 2. Chişinău, luni, 15 noiembrie 1848 3. Chişinău, miercuri 16 noiembrie 1848 4. Sculeni, 22 noiembrie 1848 5. Noua Suliţă, sîmbătă, 27 noiembrie 1848. Graniţa austriacă 6. Noua Suliţă, luni, 29 noiembrie 1848 7. Soroca, 6 decembrie 1848 8. Sîmbătă dimineaţa, 11 decembrie 1848 9. Soroca, 7 decembrie 1848 10. Chişinău, marţi 14 decembrie 1848 11. Chişinău, sîmbătă, 18 decembrie 1848 12. Ismail, miercuri 22 decembrie 1848 13. Chişinău, 25 decembrie 1848, orele 12 şi jumătate 14. Chişinău, 27 decembrie 1848 Anexe Misiune secretă în Principate (Leonte Ivanov) Despre schismaticii de peste graniţă (1846) (N.I. Nadejdin) Despre schismaticii din Basarabia (1849) (Ivan Aksakov)   Despre autori. Ivan Aksakov (1823-1886) – poet, publicist şi critic literar, format în „atmosfera sufocantă”, instaurată în Rusia prin urcarea pe tron a lui Nikolai I, suveran care a înăbuşit cele mai nobile porniri şi idealuri ale intelectualităţii şi a instaurat, prin înfiinţarea Secţiei III de Poliţie secretă, un regim de teroare la nivelul întregului imperiu. Nici pregătirea juridică pe care o obţine după patru ani de studii la Şcoala imperială de profil din Sankt-Petersburg, nici ipostaza de slujbaş al statului nu concordau cu natura pasională, iubitoare de libertate şi cu predispoziţie pentru literatură şi filozofie a acestui ilustru reprezentant al intelectualității ruse.. De altminteri, poezia şi chemarea depărtărilor au fost elementele care i-au dat curaj şi l-au însufleţit pe parcursul anilor de muncă extenuantă din capitala nordică a imperiului sau din cine ştie ce fund de provincie, unde era trimis „ca revizor” de către superiori. Prefera să cutreiere Rusia, pentru a veni în contact cu o mare varietate de caractere umane, pentru a cunoaşte durerea celor mulţi, nedreptăţile pe care trebuiau să le îndure, într-un cuvînt, pentru a căpăta o experienţă imposibil de însuşit în cancelariile imperiale. Iar această experiență cu privire la Rusia și la locuitorii ei răzbate din fiecare pagină a studiilor, articolelor și eseurilor pe care le-a scris.